Cartoful este a patra sursă de hrană pe glob, după grâu,după orez şi după porumb.
Totuşi, unii nutriţioniştii au continuat să incrimineze proprietăţile curative ale cartofului, iar derivatele din cartofi (chipsurile, cartofii prăjiţi, fulgii de cartofi etc.), spun ei, stimulează apariţia multor boli printre care: bolile de inimă, diabetul, obezitatea şi cancerul. În acelaşi timp, cartofii, ca şi pâinea sunt eliminaţi din cele mai multe regimuri de slăbit sau din regimuri alimentare cu efect terapeutic. În marile laboratoare ale lumii, în ultimele decenii, cercetătorii sunt preocupaţi de efectele cartofului "medicament"asupra sănătăţii.
Prea multi cartofi sunt cancerigeni. Pentru a funcţiona bine, creierul are nevoie de "stimulente": o cantitate apreciabilă de glucoză, de aportul de oxigen, de contribuţia complexului vitaminic B, de acizii graşi Omega 3 şi de aminoacizi. Cartofii împlinesc aceste condiţii, iar consumul cartofilor este un izvor de beneficii de acest fel: carbohidraţii din compoziţia legumei creşte nivelul glucozei din sânge, îndepărtează oboseala mentală şi redă organismului energia de care are nevoie. Prin aportul de fier, cartoful asigură oxigenarea ţesuturilor, iar zincul şi fosforul, substanţe prezente în compoziţiasa stimulează activitatea craniană.
Cartofii ne ajută să slăbim
Cartofii ne pot ajuta să slăbim, dar cu două condiţii: să fie consimaţi cu coajă şi fără adaosuri de grăsimi (ulei, unt, smântână, slănină etc.). O porţie de cartofi copţi, consumaţi cu tot cu coajă, împreună cu o salată de varză, asigură necesarul de fibre alimentare pentru toată ziua.
