Prazul un medicament natural

Prazul - mai dulce decât ceapa, pe care o înlocuieşte foarte bine - este consumat în cantităţi mari, nefiind atât de iute. Aduce o aromă şi un gust deosebite şi contribuie subtil la reuşita fiecărui preparat, fără a anihila aromele celorlalte legume. Insa este folosit si pentru uz medicinal. Contine, intre altele: vitaminele A, B, C, E, K, minerale - potasiu, calciu, magneziu, fier, mangan, zinc, fibre alimentare, polifenoli.

Specialistii botanisti din domeniul cercetărilor biologice au descoperit, in 1989, că numeroase triburi, presupuse mayase, recunosteau mirosul unor soiuri de praz, pe care le distingeau de alte soiuri din genul Allium. Aceiasi cercetători demonstrează că unele soiuri de praz erau folosite in „magie” pentru vindecarea bolilor infecţioase, a bărbaţilor războinici care sufereau de slăbiciune, dar si pentru frigiditate. În 1997, un antropolog canadian a descoperit in plină junglă amazoniană din Brazilia o intreagă plantaţie de praz. Tribul Ai-Taka-voo, care trăieste la vest de Rio Negro, utiliza „ceapa braziliană” impotriva tuturor blestemelor si maladiilor care decimau comunitatea.

Prazul ascunde mistere... in frunze

Dacă in urmă cu un secol se credea că sănătatea din praz este ascunsă numai in tulpină, recent s-a demonstrat că frunza sa deţine mult mai multe secrete.

Prazul este laxativ, diuretic, calmant, antiseptic, decongestiv, expectorant. Valoare sa medicinala este pusa in evidenta chiar si atunci cand este folosit, pur si simplu, ca aliment. Preparatele medicinale pe baza de praz sunt utile in combaterea afectiunilor respiratorii, pulmonare, cardiace.


Metabolismul proteinelor

Cercetătorii in domeniul medicinii de la Universitatea Klagenfurt (Austria) au constatat că frunza verde de praz are un bogat conţinut in radicali liberi (substanţe chimice foarte reactive), care facilitează absorbţia unor aminoacizi esenţiali din proteinele animale. Medicii au demonstrat, in urma a 6 ani de studiu, că un consum sporit de frunze verzi de praz, timp de 100 de zile, creste eficacitatea metabolismului proteic hepatic cu 60-70%. Trebuie reamintit că proteienele sunt cele mai importante substanţe din organism. Dovezi stiinţifice incontestabile ale austriecilor arată că substanţele din frunzele de praz deţin puterea de reechilibrare a majorităţii funcţiilor biologice, in special prin antrenarea producţiei de biocatalizator (enzime si hormoni proteici ca si de celule ale apărării imunitare impotriva bolilor infecţioase). Prin stimularea metabolismului proteic se explică, mai modern, recomandarea prazului in astenii fizice si nervoase, dezechilibrări nervoase, sclerozarea unor ţesuturi (pierderea funcţiei acelui ţesut), cum ar fi, spre exemplu, arteroscleroza sau scleroza in plăci.

Imbunatatirea circulatiei

Alicina stimuleaza sinteza oxidului nitric o substanta endogena cu rol vasodilatator, care ajuta la scaderea tensiunii arteriale si optimizeaza fluxul sanguin la nivelul tesuturilor.
De asemenea, are un efect antiagregant, asemanator aspirinei, care ajuta la preventia formarii de trombi in artere si vene, care stau la baza aparitiei infarctului de miocard sau a trombozei venoase periferice.

Boli cardiovasculare

Prazul contine un antioxidant flavonoid denumit kampferol, cu rol protector asupra vaselor de sange. Continutul important de acid folic protejeaza inima prin scaderea nivelului de homocisteina. Nivelul crescut de homocisteina in sange este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare.

Dusmanul colesterolului

Tot in frunza de praz se intâlnesc foarte mici cantităţi de siliciu, care poate fi absorbit cu mare usurinţă dimineaţa. Siliciul s-a dovedit un important dusman al colesterolului, acţionând atât asupra producerii sale, cât si asupra descompunerii acestuia (in colină si sterol). Aceiasi cercetători au pus in evidenţă, in urmă cu un an, că 212 din 342 de pacienţi cu arteroscleroză reacţionează de 80-90 de ori mai rapid la tratamentele medicale antiaterosclerotice dacă din alimentaţia lor face parte si prazul. Se poate spune că frunza de praz este un medicament eficace atât in arteroscleroză (disfuncţia ţesutului din pereţii arterelor), cât si in ateroscleroză (disfuncţia vaselor de sânge, cauzată de depunerea de colesterol).
În afară de miracolele siliciului prezent in frunza de ceapă si praz s-a descoperit si prezenţa a numerosi compusi sulfuraţi, care activează unele lipaze (enzime care distrug grăsimile) din hipoderm, stratul de grăsime de sub piele.
De aceea, unii nutriţionisti recomandă in oricare dietă de slăbire consumul frunzelor de praz.

Efect antimicrobian

Substantele cu sulf (antioxidantii) din praz inhiba dezvoltarea bacteriilor, a virusurilor si a fungilor, efect asemanator cu cel al usturoiului si al cepei.


Metabolismul zaharurilor

Cercetătorii germani au descoperit că frunzele de praz conţin o substanţă monozaharidică denumită „All-Ozem” ce acţionează direct asupra insulinei, crescând efectul hipoglicemiant al acesteia. Recent, aceiasi cercetători arătau că un consum crescut de dulciuri, asociat unui consum de frunze de praz creste cu 40-60% efectul insulinei, iar un consum foarte sărac cu zaharuri reduce efectul acestui hormon cu 5-10%.

All-Ozem-ul din frunza de praz este un puternic afrodisiac, netoxic, care se alătură celorlalte substanţe stimulente ale apetitului sexual, prezente in praz. Pe piaţa germană a afrodiziacelor naturiste există deja sase produse bazate pe extract de frunze de praz, lansate in ianuarie 2002 in Dortmund.

Terapia cu frunze de praz

Se recomandă macerarea (strivirea, ca si in cazul mujdeiului de usturoi) a frunzelor de praz in ulei de măsline sau de floarea-soarelui până la obţinerea unei paste consistente. Este de preferat ca pasta obţinută să fie păstrată ermetic inchisă, intr-un borcan, la frigider, in cazul in care nu este consumată imediat. Eterii volatili, atât de neplăcut mirositori pentru unii, au rolul de a conserva substanţele active amintite.

Micul dejun

Pasta de frunze de praz trebuie consumată asociat, obligatoriu, cu un produs lactat (unt, brânză, iaurt). Se poate unge o felie de pâine cu unt, amestecat foarte omogen cu pasta de frunze de praz. Peste aceasta este recomandat să se radă brânză mai sărată si să se adauge puţin bulion indulcit cu zahăr sau ketch-up cât mai dulce. Trei-patru felii de pâine, preparate astfel, alături de un pahar de lapte acru sau iaurt, reprezintă o metodă ideală pentru inceputul terapiei cu frunze de praz. Singura condiţie este ca micul dejun să fie servit inainte de ora 8.30-8.40. Total interzis este consumul de cafea, cacao sau alte băuturi cofeinizate inainte de micul dejun. De asemenea, nu este recomandat inainte de micul dejun consumul de fructe sau sucuri cu un parfum foarte puternic.

Dejunul

Frunzele verzi de praz, ca si pasta trebuie să fie prezente in salate verzi, acrite cu lămâie. Mestecarea lentă a frunzelor de salată cu pasta de praz trebuie făcută relaxat, pentru ca eterii să „anunţe” creierul puţin obosit la orele prânzului, care va „ordona” intestinului să secrete substanţele necesare absorbţiei rapide. Se recomandă să se bea lichide dulci si mineralizate inaintea consumului salatei. Un spriţ slab cu vin rosu cu apă minerală in proporţie de 1/3 este cel mai recomandat.

Înaintea dejunului nu trebuie consumate fructe cu miros specific vitaminei B, precum pere, pepene galben sau banane si nici dulciuri sau sucuri cu astfel de arome.

Cina

În terapia cu frunze de praz, cina trebuie servită in două etape. Prima, de preferat la orele 18.20-19.00, trebuie să fie preponderent vegetariană, bazată pe ciorbe de legume, fără adaos de ouă crude sau prăjite. Consumul de frunze de praz trebuie asociat acestei degustări lichide, in cantităţi cât mai sporite, insă nu exagerat. Este de preferat asocierea de sare iodată sau sare fără sodiu, pentru gust.

Cea de-a doua etapă trebuie să conţină minimum 100 g de carne, de preferat de pasăre si cât mai puţine uleiuri si grăsimi. Este recomandată ungerea cărnurilor din meniu cu pastă de praz. Un mic păhărel de maximum 20-30 ml de pălincă de prună, servit ca aperitiv, este un secret al acestei terapii. După cină este absolut interzis consumul băuturilor spirtoase, fiind admise numai 1-2 pahare de bere, la 20-30 minute de la cină.

Recomandari

Puteti pastra prazul netaiat si nespalat in frigider, invelit usor intr-o punga, pentru o saptamana sau doua. Alegeti firele mai subtiri de praz. Poate fi fiert si inghetat, insa isi pierde din proprietati.

Author:

Facebook Comment